Toate definitiile

NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Ne- + stăpânit.

NESTĂPÂNÍT adj. 1. v. focos. 2. v. violent. 3. v. im-petuos. 4. v. repezit. 5. nedomolit, nepotolit, (fig.) nesăţios. (Iubire ~ de bani.) 6. v. dezlănţuit.

Nestăpânit ≠ reţinut

!nestăpânít (nes-tă-/ne-stă-) adj. m., pl. nestăpâníți; f. nestăpânítă, pl. nestăpâníte