Toate definitiile

NESĂȚIÓS, -OÁSĂ, nesățioși, -oase. adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se mulțumește cu ce are, care caută să obțină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesătul (2). 2. Care nu se simte niciodată sătul; care nu are saț la mâncare, la băutură; p. ext. lacom, + (Reg.; despre mâncăruri) Care nu satură. 3. Fig. Care nu poate fi astâmpărat, potolit, stăpânit; p. ext. mistuitor, devorant. ♦ (Adverbial) Cu nesaț, cu plăcere, cu voluptate. [Pr.: -ți-os] – Ne- + sățios.

NESĂŢIÓS adj. v. mâncăcios.

NESĂŢIÓS adj. v. avid, lacom, mistuitor, nedomolit, neîndestulat, nepotolit, nestăpânit.

nesățiós și -țós, -oásă adj. (d. nesațiŭ, nesaț). Fără saț, de care nu te maĭ saturĭ: mîncare nesățoasă. Fig. Ambițiune nesățoasă.

nesățiós (-ți-os) adj. m., pl. nesățióși; f. nesățioásă, pl. nesățioáse