Toate definitiile

NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de ființe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica și a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter.

NUMEROTÁ vb. v. pagina.

NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter].

NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter)

* numerotéz v. tr. (fr. numéroter, d. numéro, care vine d. it. número, număr). Pun număr ca să se distingă: a numerota paginile uneĭ cărțĭ, scaunele uneĭ sale, casele uneĭ strade.

numerotá (a ~) vb., ind. prez. 3 numeroteáză