Toate definitiile

NĂSĂÍLĂ s. m. sg. (Pop.) Om cu nasul mare; nărtilă. – Nas + suf. -ăilă.

NĂSĂÍLĂ s. (reg.) nărilă, nărtilă, năsoi, năsotea. (Omului cu nasul mare i se spune în derâdere ~.)

năsăílă s.m. sg. (pop.) 1. om cu nasul mare; nărtilă, năsoacă, năsoi, năsotea, nărilă. 2. (reg.) persoană care se amestecă în toate.

!năsăílă (pop.) s. m., g.-d. lui năsăílă