Toate definitiile

OFERÍ, ofér, vb. IV. Tranz. 1. A propune cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.) să primească un lucru necerut; a da în dar, a pune la dispoziție. ♦ Refl. A se declara dispus să facă un serviciu, a se pune la dispoziția cuiva. 2. A propune spre cumpărare o marfă, un bun etc. ♦ A propune un preț pentru o marfă, pentru un bun etc. 3. Fig. A înfățișa, a arăta, a etala, a prezenta ceva. – Din it. offerire.

OFERÍ vb. 1. v. da. 2. a da. (Îşi ~ reciproc buchete de flori.) 3. v. dărui. 4. (rar) a propune. (A ~ ceva spre vânzare.) 5. a da, a plăti. (Cât ~ pe marfa mea?) 6. a înfăţişa, a prezenta. (Valea Oltului ~ privelişti minunate.)

A oferi ≠ a cere

OFERÍ vb. IV. tr. 1. A dărui. 2. A face o ofertă de vânzare (pentru o marfă etc.). ♦ A propune un preț. [P.i. ofér, 3,6 -ră, conj. -re. / < lat. offerre, cf. fr. offrir].

OFERÍ vb. tr. 1. a dărui. 2. a face o ofertă. ◊ a propune un preț. 3. (fig.) a înfățișa, a prezenta. (< lat. offerre, it. offerire)

oferí (ofér, oferít), vb. – A dărui, a prezenta. Lat. offerre, fr. offrir, asimilat cu conj. de la feri, suferi, cf. referi, conferi. – Der. ofertă, s. f., din it. offerta; ofrandă, s. f., din fr. offrende.

*ofér, a -í, v. tr. (lat. óf-fero, of-férre. – El oféră, eĭ oféră; să ofere. V. sufer. Prezent [!], întind, daŭ cu plăcere: a oferi cuĭva un pahar de ceaĭ. Pun la dispozițiune: a oferi cuĭva o cameră, patriiĭ brațu. Arăt, înfățișez, expun vederiĭ: veteranu îșĭ oferi cicatricile [!], satu oferă o frumoasă priveliște. V. refl. Mă pun la dispozițiune: mă ofer să te conduc. – Nu se zice m´ofer, s´ofer, s´ofere, ci numaĭ mă ofer, se oferă, să ofere.

oferí (a ~) vb., ind. prez. 3 oféră, imperf. 3 sg. ofereá; conj. prez. 3 să ofére