Toate definitiile

posléț, -eáță, adj., s.n. (reg.) 1. (adj.) leneș, molâu. 2. (s.n.) rachiu de calitate inferioară (cu multă apă), care se scurge din alambic la începutul și mai ales la sfârșitul distilării.

POSLÉȚ s. m. (Reg.) Rachiu slab, apos, care rămâne în alambic după obținerea rachiului tare. – Comp. ucr. poslid, rus posled.

posléț n., pl. urĭ (vsl. na poslĭedŭcĭe, la urmă, rus. poslédki, rămășițe; bg. poslĭedica, urmare. Cp. și cu ung. pöszlek, rămășițe de la cizmărie orĭ croitorie). Primu rachiŭ și ultimu (adică rachiŭ slab. De sigur, la început, s´a zis numaĭ despre cel din urmă). Fig. Iron. Rachiŭ prost. – Și pozleț și potleț (cp. cu rus. podléc, mișel), poslaz (pl. urĭ) și (Munt. est, Mold sud) poslete (fără pl.). Și buzum și vurt. V. fuză, picuș, poșircă.