Toate definitiile
SCAFÁNDRU, (1) scafandri, s. m., (2) scafandre, s. n. 1. S. m. Persoană specializată în lucrări sub apă cu ajutorul unui aparataj special; scafandrier. 2. S. n. Costum special, impermeabil, închis ermetic, prevăzut cu aparat respirator, cu care se îmbracă scafandrii (1) când coboară sub apă, aviatorii care zboară la altitudini înalte și cosmonauții. – Din fr. scaphandre.
SCAFÁNDRU s. cufundător, scafandrier, (rar) plonjor. (~ de mare adâncime.)
SCAFÁNDRU s.m. Muncitor calificat pentru a executa coborâri și lucrări sub apă cu ajutorul scafandrului; scafandrier. [< it. scafandro].
SCAFÁNDRU I. s. m. 1. marinar specializat în lucrări sub apă cu ajutorul scafandrului (II, 1); scafandrier. 2. persoană specializată care, cu ajutorul unui scafandru (II, 2), efectuează zboruri sau cercetări în spațiul cosmic. II. s. n. 1. costum închis ermetic care permite coborârea sub apă pentru executarea anumitor lucrări. 2. echipament izolant purtat de cosmonauți. (< fr. scaphandre)
SCAFÁNDRU2, -Ă, scafandri, -e, s. m. și f. Persoană specializată în lucrări sub apă. – Fr. scaphandre (< gr.).
SCAFÁNDRU1, scafandre, s. n. Costum special impermeabil, închis ermetic, cu care se îmbracă scafandrii când coboară sub apă. – Fr. scaphandre (< gr.).
SCAFÁNDRU s.n. Costum închis ermetic și prevăzut cu o pompă de aer, care permite coborârea sub apă pentru executarea anumitor lucrări. ♦ Costum de zbor folosit la părăsirea navei în atmosfera superioară și în spațiul cosmic. [< fr. scaphandre, it. scafandro, cf. gr. skaphe – barcă, aner – om].
scafándru1 (persoană) s. m., art. scafándrul; pl. scafándri, art. scafándrii
scafándru2 (obiect) s. n., art. scafándrul; pl. scafándre
*scafándru m. (fr. scaphandre, it. scafandro, îmbrăcăminte de scafandru, d. vgr. skaphe, albie, luntre, și aner, andros, bărbat. Omu în îmbrăcămintea de cufundător se numește pe fr. scaphandrier, și it. palómbaro). Om care se scufundă în apă într’o îmbrăcăminte impermeabilă. – Parte care acopere capu omuluĭ îmbrăcat așa se compune dintr’un coĭf perfect închis, cu ochĭurĭ de cristal și cu țeavă care aduce aer curat trimes de afară cu pompa. Inventatoriĭ acestuĭ aparat sînt Francejiĭ Denayrousse, locotenent de marină, și Rouquayrol, inginer. Astăzĭ, cu acest aparat, se poate ajunge pînă la 300 m supt apă.