Toate definitiile

SERMAIÁ, sermaiale, s. f. (Turcism înv.) Capital; fond (de bani). [Var.: sermeá, sirmaiá s. f.] – Din tc. sermāye.

SERMAIÁ s. v. capital, fond, mijloc, resursă.

sermaiá (-iále), s. f. – Capital, afacere. Tc. sermaye (Tiktin). Sec. XVIII, înv.

sermaiá (înv.) s. f., art. sermaiáua, g.-d. art. sermaiálei; pl. sermaiále, art. sermaiálele

sermaĭá f. (turc. sermaĭé, pers. sermaĭe, d. ser, cap, și maĭe, banĭ, fondurĭ; bg. sîrb. sermiĭa, ngr. sermegés. V. ser-dar). Vechĭ. Capital (banĭ). — Și sirmaĭa și sirmea.