Toate definitiile

SFRUNTÁT, -Ă, sfruntați, -te, adj. (Rar) Nerușinat, obraznic. – V. sfrunta.

SFRUNTÁT adj. arogant, impertinent, insolent, ireverenţios, îndrăzneţ, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, neruşinat, obraznic, semeţ, sfidător, trufaş, ţanţoş, (livr.) prezumţios, (rar) neînfrânat, (pop. şi fam.) ţâfnos, (înv. şi reg.) ruşinat, (Transilv.) şulhetic, (înv.) neruşinos, (fam. fig.) botos. (Un om ~; atitudine ~.)

SFRUNTÁT, -Ă adj. Nerușinat, obraznic. [< it. sfrontato].

SFRUNTÁT, -Ă adj. nerușinat, obraznic, impertinent. (< it. sfrontato)

sfruntát, -ă adj. (după it. sfrontato și fr. effronté. V. înfrunt, frunte). Nerușinat obraznic: om sfruntat, minciunĭ sfruntate. Adv. A minți sfruntat.