Toate definitiile

SIBILÍN, -Ă, sibilini, -e, adj. (Rar) Sibilic. – Din fr. sibyllin, lat. sibyllinus.

SIBILÍN adj. v. ascuns, criptic, enigmatic, misterios, ocult, prevestitor, profetic, secret, tainic, vizionar.

SIBILÍN, -Ă adj. (Rar) Sibilic. ◊ Cărți sibiline = culegere de oracole, păstrată la Roma, care era consultată ori de câte ori republica era în primejdie. [Cf. lat. sibyllinus, fr. sibyllin].

SIBILÍN, -Ă adj. sibilic. ♦ cărți ĕ = culegere de oracole, păstrată la Capitoliu (Roma), consultată ori de câte ori republica era în primejdie. (< fr. sibyllin, lat. sibyllinus)

sibilín (rar) adj. m., pl. sibilíni; f. sibilínă, pl. sibilíne

*sibilín, -ă adj. (lat. sibyllinus). De sibilă: furiĭ sibiline. Cărțĭ sibiline, cărțĭ pe care sibila de la Cumae le-a adus luĭ Tarchiniŭ Superbu, care cuprindeaŭ destinele poporuluĭ roman și pe care preuțiĭ romanĭ le consultaŭ cînd țara era în pericul. Aŭ ars într’un incediŭ cu un an în ainte de dictatura luĭ Sula.