Toate definitiile
SICOMÓR s. (BOT.; Ficus sycomorus) (înv.) sicamenă.
SICOMÓR s.m. Arbore exotic uriaș, asemănător cu smochinul, care are un lemn tare și fructe dulci, comestibile. [< fr. sycomore, cf. gr. sykomoros].
SICOMÓR, sicomori, s. m. Arbore exotic gigant cu lemn tare și cu fructe comestibile, asemănătoare cu smochinele (Ficus sycomorus). – Din fr. sycomore.
SICOMÓR s. m. arbore exotic uriaș, asemănător cu smochinul, cu lemnul tare și fructe dulci, comestibile. (< fr. sycomore)
sicomór (-ri), s. m. – Arbore exotic cu fructe ca smochinele. – Var. înv. sicomoriu. Ngr. συϰόμορος (sec. XVI). Apare la Coresi; nu este menționat în vocabularele speciale.
*sicomór m. (vgr. sykómoros, d. sykon, smochină și móron, mur [care produce mure]). Un fel de smochin cu frunzele ca muru. Un fel de arțar.