Toate definitiile

SILÉNȚIU s. n. (Latinism; azi glumeț) Liniște, tăcere. [Var.: (rar) silénțium s. n.] – Din lat. silentium.

SILÉNŢIU s. v. linişte, tăcere.

SILÉNȚIU s. n. liniște, tăcere. (< lat. silentium)

silénțiu [țiu pron. țiu] (înv.) s. n., art. silénțiul