Toate definitiile

SILITÓR, -OÁRE, silitori, -oare, adj. Care își dă silința, care depune toate eforturile; sârguincios, harnic. ♦ (Reg.) Grăbit. – Sili + suf. -tor.

SILITÓR adj. 1. v. harnic. 2. asiduu, insistent, perseverent, sârguincios, sârguitor, stăruitor, susţinut, tenace, zelos. (Eforturi ~oare.)

SILITÓR adj. v. activ, incoativ.

Silitor ≠ leneş

silitór adj. m., pl. silitóri; f. sg. și pl. silitoáre

silitór, -oáre adj. Care se silește, harnic: elev silitor.