Toate definitiile

silítră s. f. – Azotat de potasiu. – Var. salitră, salitru. Pol. salitra (sec. XVII), cf. rus. selitra, sb. šalitra.

SILÍTRĂ s. f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă. – Din rus. selitra, pol. salitra, scr. šalitra.

SILÍTRĂ s. v. alică, azotat de potasiu, chibrit, nitrat de potasiu, praf de puşcă, pul-bere, salpetru, salpetru de india.

silítră (pop.) (-li-tră) s. f., g.-d. art. silítrei

silítră și salítră f., pl. e (rus. bg. selitra, pol. salitra, saletra și salnitra, sîrb. šolitra, ngr. sálnitron și salnitri, it. salnitro, d. lat. sal nitrum [Pliniŭ] saŭ sal nitri sare de nitru; sp. salitre. Fr. salpêtre, d.lat. sal petrae, sare de peatră). Nitrat (azotat) de potasă, sare formată din acid nitric (azotic) și potasă. V. praf (de pușcă) și nitru.