Toate definitiile

SIMPLIFICÁ, simplific, vb. I. Tranz. A face să fie (mai) simplu (1, 2). ♦ A reduce o ecuație sau o fracție printr-un divizor comun; a transforma o egalitate într-o altă egalitate echivalentă cu formă mai simplă. – Din lat. simplificare, fr. simplifier.

SIMPLIFICÁ vb. (MAT.) a reduce, (înv.) a reduţirui, a scurta. (A ~ o fracţie.)

SIMPLIFICÁ vb. v. schematiza.

A simplifica ≠ a complica

SIMPLIFICÁ vb. I. tr. A face (mai) simplu. ♦ A reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. [P.i. simplific, 3,6 -că. / cf. fr. simplifier < lat. simplex – simplu, facere – a face].

SIMPLIFICÁ vb. tr. a face (mai) simplu. ◊ a reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. (< fr. simplifier, lat. simplificare)

simplificá (a ~) vb., ind. prez. 3 simplífică; conj. prez. 3 să simplífice

*simplifíc, a -á v. tr. (mlat. simplifico, -ficáre. V. modi-fic). Fac maĭ simplu: a simplifica o problemă, o fracțiune, niște formalitățĭ.