Toate definitiile

SIMULÁȚIE, simulații, s. f. Simulare; spec. (Jur.) folosire de către o persoană a unui înscris constatator al unui act juridic care nu corespunde unei operații reale. [Var.: simulațiúne s. f.] – Din fr. simulation, lat. simulatio, -onis.

SIMULÁŢIE s. prefăcătorie, simulare, (înv.) prefă-canie. (E o simplă ~.)

SIMULÁȚIE s.f. Simulare. [Gen. -iei, var. simulațiune s.f. / cf. fr. simulation, lat. simulatio].

SIMULÁȚIE s. f. simulare. ◊ (jur.) folosire de către cineva a unui înscris constatator al unui act juridic care nu corespunde unei operații reale. (< fr. simulation, lat. simulatio)

simuláție (-ți-e) s. f., art. simuláția (-ți-a), g.-d. art. simuláției; pl. simuláții, art. simuláțiile (-ți-i-)

*simulațiúne f. (lat simulatio, -ónis). Acțiunea de a simula. — Și -áție, dar ob. -áre.