Dictionar de sinonime
BROÁJBĂ s. v. nap.
BRÂUŞORUL-VÂNTULUI s. v. piedicuţă.
BROÁNCĂ s. v. contrabas.
BROBÍNŢĂ s. v. bobiţă, rechie.
BROÁTEC s. v. brotăcel.
BROÁSCĂ s. v. cap, căpăţână, cioc, sovârf.
BROÁSCĂ s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarcă. 2. broască de iarbă (Hyla arborea) v. brotăcel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palmă-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) paşă. 5. (TEHN.) (prin Ban.) bravă, (prin Transilv.) zar. (~ la uşă.) 6. (TEHN.) (reg.) piuliţă, tigaie. (~ la crângul morii.) 7. (TEHN.) brotac, căpătâi. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scrânciob.) 10. (TEHN.) cap, căpăţână. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) şurubelniţă, (reg.) gâscă. (~ la teasc.)
BROBOÁDĂ s. (rar) fişiu, (reg.) îmbrobodea, îmbrobodeală, (Transilv., Maram. şi Bucov.) pânzătură. (Şi-a pus ~ pe umeri.)
BROCÁRT s. (pop.) zarafir, (înv.) frenghie, şahmarand, zarpa. (Rochie de ~.)
BROCI s. v. garanţă, otrăţel, paţachină, roibă.
BRODÁT adj. (reg.) împistrit, (Transilv.) chindisit. (Bluză ~.)
BRODÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
BRODÁ vb. a coase, (reg.) a împistri, (Transilv. şi Maram.) a chindisi, (prin Maram.) a popistri, (prin Ban. şi Transilv.) a şlingui, (prin Transilv.) a ştricăni. (~ cu flori; a ~ la gherghef.)
BROD s. v. bac, pod mişcător, pod plutitor, pod umblător.
BRODEÁLĂ s. v. nimereală, potriveală, po-trivire.
BROFIMÉN s. (FARM.) bromhexină.
BRODÍ vb. v. aranja, cădea, întâmpla, nimeri, pica, potrivi, ticlui.
BRODERÍE s. (Transilv.) chindiseală, chindisitură, (prin Ban. şi Transilv.) şlingherai.
BRÓNHIC adj. v. bronhial.
BRONHIÁL adj. (ANAT.) bronhic. (Arteră ~.)
BROMHEXÍNĂ s. (FARM.) brofimen.
BROMBENZÉN s. (CHIM.) monobrombenzen.
BRÓJBĂ s. v. rapiţă.
BRONZÁ vb. a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji, (înv. şi reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)
BRONZÁRE s. înnegrire, pârlire, prăjire. (~ cuiva la soare.)
BROSCĂRÉSC adj. broştesc. (Neamul ~.)
BROSCÁRIŢĂ s. (BOT.; Potamogeton natans) (reg.) notătoare, limba-apei, (Munt.) paşă.
BROSCÁN s. v. broscoi.
BRONZÁT adj. înnegrit, negru, pârlit, prăjit, (reg.) pârjolit. (Om ~.)
BROSCĂRÍŢĂ s. (BOT.; Triglochin palustris) (reg.) iarba-şarpelui.