Dictionar de sinonime

BIZANTINOLÓG s. bizantinist.

BIZUÍ vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni.

BIZUÍ vb. 1. v. baza. 2. a se baza, a conta, a se încrede, a se lăsa, a se sprijini. (Pot să mă ~ pe tine?)

BIZOTÁRE s. (TEHN.) teşire. (~a sticlei.)

BÂCÂÍ vb. v. bate, palpita, pulsa, tăcăi, ticăi, tresări, zbate, zvâcni.

BÂCSÍ vb. v. burduşi, ghemui, îndesa, înghesui, îngrămădi, ticsi.

BÂHLÍ vb. v. cloci, împuţi.

BÂHLÍT adj. v. clocit, împuţit, răsuflat, stătut, trezit.

BÂIGUÍ vb. v. aiura, ameţi, buimăci, delira, năuci, zăpăci.

BÂIGUÍ vb. v. bombăni.

BÂIGUIÁLĂ s. v. aiurare, aiureală, delir, delirare.

BÂIGUÍRE s. v. aiurare, aiureală, delir, delirare.

BÂIGUÍT adj. v. aiurit, ameţit, buimac, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.

BÂJBÂÍ vb. a dibui, a orbecăi, a pipăi, (înv. şi reg.) a orbeca, (reg.) a horhăi, a moşcoti. (~ prin întuneric.)

BÂJBÂIÁLĂ s. bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, orbecăială, orbecăire, orbecăit, (înv. şi reg.) orbecare. (~ prin întuneric.)

BÂJBÂÍRE s. v. bâjbâială.

BÂJBÂÍ vb. v. agita, colcăi, foi, forfoti, frământa, furnica, mişui, mişuna, roi, viermui.

BÂJBÂÍT s. v. bâjbâială.

BÂJBÂITÚRĂ s. v. bâjbâială.

BÂLBÂÍ vb. a se gângăvi, a se gângâi, (reg.) a tântăvi, (Ban.) a pâtcăi, (Transilv. şi Olt.) a şişcăvi. (Se ~ când vorbeşte.)

BÂLBÂÍRE s. v. bâlbâială.

BÂLBÂIÁLĂ s. bâlbâire, bâlbâit, gângăveală, gângăvire, gângăvit. (~ cuiva care vorbeşte.)

BÂLBÂÍT s. v. bâlbâială.

BÂLBÂÍT adj., s. gângav, gângăvit, gângâit, (reg.) balamut, (prin Ban.) pâtcav, (Transilv.) şişcav, (prin Olt.) şişcăvit, (prin Transilv.) tântav. (Om ~.)

BÂLBOR s. v. bulbuc.

BÂLDÂBÂC interj. (rar) bâltâc!, (pop.) ştiobâlc!, (Mold.) huştiul(i)uc!, (Transilv.) ştiuldic!, (prin Munt.) tâlbâc! (~!, în apă.)

BÂLCI s. v. târg.

BÂLC s. v. băltoacă, mlaştină, mocirlă, smârc.

BÂLÍE s. v. bălărie, buruiană.

BÂLTÂC interj. v. bâldâbâc.