Dictionar de sinonime

TÍNDĂ s. 1. cerdac. 2. v. pridvor. 3. v. pronaos. 4. cerdac, pridvor. (~ la moara de vânt.)

TINCHÍ vb. v. conteni, curma, înceta, opri, potoli, sfârşi, sta, termina.

TÍNDE vb. v. aspira.

TÍNDĂ s. v. coridor, culoar, galerie, gang, limbă.

TÍNDE vb. v. circula, culca, da, extinde, împrăştia, încredinţa, înmâna, întinde, lăţi, lungi, preda, propaga, răspândi, remite, transmite, trânti.

TINDÉCHE s. (TEHN.) (reg.) colţar, măieţ, măiug, mâţă, tandaluţă, zimţar, zimţi (pl.). (~ la războiul de ţesut.)

TINDICHELÁR s. v. tinichigiu.

TINDÉCHE s. v. cocârlă, schimbătoare.

TINERÉL adj., s.. (reg.) tinerior, tânăruc, tânăruţ. (Cine e ~ul acela ?)

TÍNGE vb. v. atinge.

TINGĂLÍ vb. v. bălăbăni, clătina, legăna.

TINGĂNÍ vb. v. suna.

TINERIÓR adj., s. v. tinerel.

TINERÍME s. v. tineret.

TINERÍME s. v. tinereţe.

TINERÍE s. v. tinereţe.

TINERÉŢE s. v. tineret, tinerime.

TINERÉT s. tinerime, (înv. şi reg.) tinereţe, (înv.) juneţe, junie, junime. (Bătrânet şi ~.)

TINERÉŢE s. (înv. şi fam.) juneţe, (înv. şi reg.) junie, tinerie, (reg.) tinerime. (Amintiri de ~.)

TINERÉSC adj. adolescentin, (livr.) juvenil. (Elan ~.)

TINICHIGERÍŢĂ s. v. tinichigereasă.

TINICHIGIOÁICĂ s. v. tinichigereasă, tinichi-geriţă.

TINICHIGÍŢĂ s. v. tinichigereasă, tinichi-geriţă.

TINICHIGERÍE s. (prin Transilv.) tinicherie. (Atelier de ~.)

TINICHÉR s. v. tinichigiu.

TINICHERÍE s. v. tinichigerie.

TINICHIGEREÁSĂ s. tinichigeriţă, (rar) tinichi-gioaică, tinichigiţă, (Transilv.) pleuăriţă. (E de profesie ~.)

TINICHEÁ s. v. tablă.

TINICHEÁ s. v. decoraţie, medalie.

TINGHIREÁ s. v. caisă, zarzără.