Ultimele cuvinte cautate: neliniște sulfatare inimĭoară
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

BUHĂ-CU-CÂRPĂ s. v. strigă.

BÚHĂ s. v. bufniţă.

BÚHĂ s. v. păpădie.

BUHÁI s. v. gealău, rădaşcă, răgage, taur.

BUHAI-DE-BÁLTĂ s. v. bou-de-baltă.

BUHÁI s. 1. (BOT.; Listera ovata) (reg.) puţa-cocoşului. 2. (TEHN.) cârlig, greblă, hreapcă, vergea, (reg.) crivea. (~ul este un dispozitiv la coasă.) 3. (TEHN.) coinac, (reg.) crainic, făfălug, tăvălug, zăvor, cântarul pietrelor. (~ la moară.) 4. (MUZ.) (reg.) şteand, (Transilv.) dubă. (~ul este folosit de colindători.)

BUGĂT adv. v. îndeajuns.

BÚGED adj. v. buhăit, puhav, umflat.

BUGEZÍ vb. v. buhăi, puhăvi, umfla.




BUHA-CIÚMEI s. v. cap-de-mort, flutu-re-cap-de-mort, strigă.

BUGĂT adj., adv. v. destul, suficient.

BUHĂÍ vb. a se puhăvi, a se umfla, (reg.) a se bugezi. (S-a ~ tare la faţă.)

BÚGĂ s. v. taur.

BUGĂT adj. v. îndestulător.

BUHĂ-DE-CURÉCHI s. v. bohoci.

BUHĂIÁLĂ s. (înv.) puhăvie.

BUHOÁRE s. v. arşiţă, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbinţeală, năbuşeală, năduf, năduşeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpuşeală.

BUHÓS adj. v. ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.

BUHĂÍT adj. puhav, umflat, (reg.) buged, searbăd, (Transilv.) pufăios. (O faţă ~.)

BUHUIÁT adj. v. ciufulit, deranjat, neîn-grijit, vâlvoi, zbârlit.

BUÍ vb. v. erupe, irupe, izbucni, năvăli, răbufni, ţâşni.

BUHURDÁR s. v. afumătoare, casoletă, căţuie.

BUIANDRÚG s. (CONSTR.) lintou. (~ montat deasupra unei uşi.)

BUHVÁRIU s. v. abecedar.

BUIEDEACIÚMEI s. v. captalan.

BUIESTRÁŞ adj., s. buiestru. (Cal ~.)

BUÍLDING s. v. zgârie-nori.

BUIÉSTRU adj., s. buiestraş. (Un ~ tânăr.)

BUIMÁTIC adj. v. ameţit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.

BUIMÁC adj. 1. ameţit, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit, (pop.) bâiguit, capiu, uluit, (reg.) buimatic, hăbăuc, (Mold., Bucov. şi Transilv.) tehui. (S-a sculat ~.) 2. v. zăpăcit.

 <<   <    30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40    >   >> 
pagina 35 din 76

 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii