![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeVÂNÁ vb. a prinde, (înv.) a vânători. (A ~ iepuri.) VÂNÁ vb. v. pescui, prinde. VÂNÁR s. bucar, curar, (reg.) gurură, hamut, cureaua vânării. (~ este o parte a hamului.) VÂNÁRE s. v. vânat. VÂNÁRE s. v. vânat, vânătoare. VÂNÁT s. 1. prindere, vânare. (A început sezonul de ~ al păsărilor.) 2. v. vânătoare. VÂNĂ s. 1. venă. 2. vână de bou = (prin Mold.) salamastră. 3. (GEOL.) filon. (O ~ de aur.) 4. v. pânză. 5. v. dungă. VÂNĂ s. v. cartilaj, gambă, ligament, nervură, puls, tendon, undă pulsatilă, zgârci. VÂNĂT adj. 1. (înv. şi pop.) pătlăginiu, (Munt.) civit. (De culoare ~.) 2. v. învineţit. 3. v. livid. 4. sur. (Cal ~.) VÂNĂTÁIE s. (MED.) echimoză, vineţeală, (înv.) vânătare. (Are o ~ la ochi.) VÂNĂTÁRE s. v. echimoză, vineţeală, vânătaie. VÂNĂTĂ s. (BOT.; Solanum melongena) pătlăgea, (reg.) godină. VÂNĂTOÁRE s. vânat, (rar) vânare, (înv.) vânătorie, vânăţie. (A plecat la ~.) VÂNĂTÓR s. (astăzi rar) prinzător, (rar) puşcaş, (prin Transilv. şi Bucov.) puşcător. (~ de vulpi.) VÂNĂTORÉSC adj. cinegetic. (Trofeu ~.) VÂNĂTORÍ vb. v. prinde, vâna. VÂNĂTORÍE s. v. vânat, vânătoare. VÂNĂŢÍE s. v. vânat, vânătoare. VÂNJ s. (BOT.; Ulmus effusa) ulm, velniş. VÂNJ s. v. dinamism, energie, forţă, impetuozitate, putere, robusteţe, tărie, velniş, vigoare, vitalitate, vlagă. VÂNJÓS adj. 1. v. robust. 2. legat, robust, solid, viguros, voinic, zdravăn. (Un trup ~.) VÂNJOŞÁ vb. v. fortifica, îndrepta, înfiripa, întări, întrema, înzdrăveni, reconforta, reface, restabili, tonifica. VÂNJOŞÉNIE s. v. dinamism, energie, forţă, impetuozitate, putere, robusteţe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă. VÂNJOŞÍE s. v. dinamism, energie, forţă, impetuozitate, putere, robusteţe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă. VÂNÓS adj. v. puternic, robust, solid, tare, viguros, vânjos, voinic, zdravăn. VÂNT s. (FIZIOL.) gaz, pârţ, (pop.) băşină, fâsâială, (prin Bucov. şi Maram.) târtâită, (fam.) pam. VÂNTĂRÁIE s. v. furtună, vifor, vijelie. VÂNTICÉL s. (MET.) vântişor, vântuleţ. (Sufla un ~ cam rece.) VÂNTIŞÓR s. v. vânticel. VÂNTOÁIE s. v. furtună, vifor, vijelie. |