Dictionar de sinonime
CIOLOMÁDĂ s. v. porumb.
CIOLĂNÓS adj. osos, (reg.) ciontos. (Un om ~.)
CIÓNE s. v. spanac-porcesc.
CIOMP s. v. buştean, butuc, buturugă, ciot.
CIOMĂGEÁLĂ s. v. bătaie.
CIOMĂGÍ vb. v. atinge, bate, lovi.
CIOMĂGÁR s. v. bătăuş.
CIOMĂGÁŞ s. v. bătăuş.
CIOMÁG s. bâtă, măciucă, (pop.) toroipan, (reg.) ghioagă, jarchină, macă, moacă, otic, pătăchie, tămânjer, tăujer, tufan, tufă, (Mold., Bucov. şi Transilv.) botă, (Mold.) ceatlău, (Olt.) colvă, (Ban.) crivac, (Olt.) dârjală, (Ban.) haidamac, (Olt. şi Ban.) jilăvete, (Transilv. şi Maram.) măcău, (Transilv., Maram. şi Olt.) şuvei, (prin Bucov.) taşmău, (Mold.) toropală, (înv.) fuscel, fuşte. (L-a izbit cu ~ul.)
CIONDĂNÍ vb. v. ciorovăi.
CIONDĂNEÁLĂ s. v. ciorovăială.
CIOPÂRŢÍ vb. a sfârteca, a sfâşia, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. şi Bucov.) a hăcui. (A ~ animalul la tăiere.)
CIOPÁTĂ s. v. ciozvârtă, halcă, hartan.
CIONTÓS adj. v. ciolănos, osos.
CIONT s. v. ciolan, os.
CIOPÂRŢÍRE s. sfârtecare, sfâşiere, (pop. şi fam.) căsăpire, (Mold. şi Bucov.) hăcuire. (~ unui animal.)
CIOPLÍ vb. 1. a struji, (Mold., Bucov. şi Ban.) a cio-cârti. (~ lemnul cu cuţitul, cu barda.) 2. v. sculpta.
CIOPLÍ vb. v. civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza.
CIOPLÍRE s. 1. cioplit, strujire, strujit. (~ a lem-nului cu barda.) 2. v. sculptare.
CIOPLÍRE s. v. cultivare, rafinare, stilare.
CIOPLÍT adj. v. sculptat.
CIOPLÍT s. 1. v. cioplire. 2. v. sculptare.
CIOPLITOÁRE s. v. cuţitoaie.
CIOPLITÓR s. cuţitoaie, (reg.) scoabă, teslă. (Cu ~ul potcovarul curăţă copita calului.)
CIOPÓR s. cârd. (Un ~ de oi.)
CIOPLITÚRĂ s. v. sculptură.
CIOPLITÚRĂ s. crestătură, dăltuitură, scobitură, (reg.) crestez. (O ~ în lemn.)
CIOPLITÓR s. v. dulgher, lemnar, pietrar, sculptor, tâmplar.
CIORÁP s. 1. (Transilv.) cioc, (Mold.) colţun, (Transilv., Ban. şi Maram.) ştrimf. (Poartă ~i groşi.) 2. ciorapi-pantalon = dres.
CIORBALÁC s. v. polonic.