Toate definitiile

SISTEMÁTIC, -Ă, sistematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se bazează pe un anumit sistem sau are în vedere constituirea unui sistem, care se referă la un sistem sau este alcătuit după un anumit sistem. ♦ (Substantivat, f.) Mod de împărțire, de sistematizare. ♦ (Adesea adverbial) Care se efectuează după un plan, după o metodă dinainte gândită; metodic, organizat; p. ext. care se exercită cu stăruință și cu perseverență. 2. S. f. (Biol.) Știință care studiază diversitatea organismelor vegetale și animale, diferențele și înrudirile dintre ele; taxonomie. – Din fr. systématique.

SISTEMÁTIC adj. v. mecanic, mecanizat, perfecţionat.

SISTEMÁTIC adj., adv. 1. adj. coerent, (fig.) închegat, legat, strâns. (Un plan ~.) 2. adj. metodic, organizat, (înv.) metodicesc. (O acţiune ~.) 3. adv. metodic, organizat, (înv.) meto-diceşte. (Procedează ~.) 4. adj. periodic, regulat. (Controale ~.)

Sistematic ≠ nesistematic

SISTEMÁTIC, -Ă adj. 1. Făcut după un anumit sistem. 2. (adesea adv.) Potrivit unui plan chibzuit dinainte; organizat. [Cf. fr. systématique, gr. systematikos].

SISTEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. făcut după un anumit sistem. 2. (și adv.) potrivit unui plan chibzuit dinainte; organizat. II. s. f. știința identificării și clasificării organismelor vegetale și animale, în special în funcție de relațiile filogenetice și de evoluție. (< fr. systématique)

SISTEMÁTIC, -Ă, sistematici, -ce, adj. 1. Care se bazează pe un anumit sistem sau are în vedere constituirea unui sistem, care se referă la un sistem sau este alcătuit după un anumit sistem. ♦ (Adesea adverbial) Care se efectuează după un plan, după o metodă dinainte gândită; metodic, organizat; p. ext. care se exercită cu stăruință și cu perseverență. – Din fr. systématique.

sistemátic adj. m., pl. sistemátici; f. sistemátică, pl. sistemátice

*sistemátic, -ă adj. (vgr. systematikós). Făcut după sistemă, metodic: oraș, plan sistematic; casă, școală sistematică. Care lucrează cu sistemă: om, spirit sistematic. Adv. Cu sistemă.