Caută
Traducere
Toate definitiile
SLUJITORÍME s. f. (Colectiv) Mulțime de slujitori; totalitate a slujitorilor. – Slujitor + suf. -ime.
SLUJITORÍME s. servitorime, (pop.) slugărime, (reg.) slugăret.
slujitoríme (rar) s. f., g.-d. art. slujitorímii