Toate definitiile

SLUȚÍ, sluțesc, vb. IV. Tranz. A face să devină schilod, inform, desfigurat; a mutila; a ciopârți. ♦ Tranz. și refl. A (se) poci, a (se) urâți. ♦ Refl. A se strâmba, a se schimonosi. [Var.: (reg.) slutí vb. IV] – Din slut.

SLUŢÍ vb. v. desfigura.

sluțí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sluțésc, imperf. 3 sg. sluțeá; conj. prez. 3 să sluțeáscă

sluțésc v. tr. (d. slut). Vechĭ. Mutilez. Azĭ. Urîțesc, pocesc, cĭuntesc, mutilez: a sluți un copil tunzîndu-l prost, a sluți un copac, o pădure. Fam. A te sluți la cineva, a te stropși, a te uĭta urît ca să se astîmpere.

SLUTÍ vb. IV v. sluți.