Toate definitiile

SOLEMNITÁTE, solemnități, s. f. 1. Însușire a ceea ce este solemn; ceremonial care însoțește îndeplinirea unui act solemn. ♦ Măreție, seriozitate, gravitate, sobrietate. 2. Act solemn săvârșit cu fast. ♦ Ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment ori a unei persoane. 3. Îndeplinire a unor forme care fac valabile actele juridice. – Din lat. sollemnitas, -atis.

SOLEMNITÁTE s. 1. v. festivitate. 2. ceremonial, ceremonie. (~ primirii ambasadorilor.) 3. impor-tanţă, însemnătate. (~ momentului.) 4. v. pompă. 5. gravitate, seriozitate. (~ făcu loc jovialităţii.) 6. grandoare, măreţie. (Un peisaj plin de ~.)

SOLEMNITÁTE s.f. 1. Însușirea a ceea ce este solemn; ceremonial care se oficiază cu ocazia unui act solemn. ♦ Seriozitate, gravitate; măreție. 2. Mare ceremonie publică pentru sărbătorirea unui eveniment. [Cf. lat. solemnitas, fr. solennité].

SOLEMNITÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este solemn; seriozitate, gravitate; măreție. 2. mare ceremonie publică pentru sărbătorirea unui eveniment. (< lat. solemnitas)

solemnitáte s. f., g.-d. art. solemnitắții; (manifestări) pl. solemnitắți

*solemnitáte f. (lat. sollemnitas, solemnitas, sollennitas, solennitas, -átis; fr. solenitté, it solennitá). Calitatea de a fi solemn. Mare ceremonie publică: solemnitatea zilei de 10 Maĭ. Fig. Gravitate, maĭestate, pompă: solemnitatea uneĭ intrărĭ. Formalitățĭ care fac autentic un act: solemnitatea unuĭ jurămint. Enfază: a vorbi cu solemnitate.