Toate definitiile

SOLICITÚDINE, solicitudini, s. f. Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare. – Din fr. sollicitude, lat. sollicitudo, -inis.

SOLICITÚDINE s. 1. amabilitate, atenţie, bunăvoinţă, prietenie. (Ne-a arătat multă ~.) 2. prevenire, (înv.) prevenţie. (~ lui ne-a impre-sionat.)

SOLICITÚDINE s.f. Atitudine plină de afecțiune, de bunăvoință și de grijă; atenție binevoitoare. [< fr. sollicitude, cf. lat. sollicitudo].

SOLICITÚDINE s. f. atitudine binevoitoare, plină de afecțiune, de bunăvoință față de cineva. (< fr. sollicitude, lat. sollicitudo)

solicitúdine s. f., g.-d. art. solicitúdinii

*solicitúdine f. (lat. sollicitúdo, -údinis). Grijă, atențiune: solicitudine de mamă. V. incurie.