Toate definitiile

SOMÁȚIE, somații, s. f. Faptul de a soma; invitație prin care se pune cuiva în vedere să execute (sau să nu execute) ceva; ordin scris emanat de la o autoritate prin care se ordonă cuiva să execute (sau să înceteze de a executa) o acțiune. [Var.: (înv.) somațiúne s. f.] – Din fr. sommation.

SOMÁŢIE s. invitare, invitaţie, somare. (~ făcută cuiva pentru a respecta legalitatea.)

SOMÁȚIE s.f. Faptul de a soma; somare. ♦ Act scris care cuprinde un ordin de a executa sau de a înceta o acțiune. ♦ Poruncă, cerință, rugăminte imperativă. [Gen. -iei, var. somațiune s.f. / < fr. somation].

SOMÁȚIE s. f. 1. faptul de a soma; act scris care cuprinde un ordin de a executa sau de a înceta o acțiune. ◊ poruncă, cerință, rugăminte imperativă. 2. invitație scrisă prin care se cere unui debitor să-și îndeplinească obligația față de creditorul rău. (< fr. sommation)

somáție (-ți-e) s. f., art. somáția (-ți-a), g.-d. art. somáției; pl. somáții, art. somáțiile (-ți-i-)

*somațiúne f. (fr. sommation). Acțiunea de a soma: dacă mulțimea turbulentă nu se împrăștie în liniște după treĭ somatiunĭ, armata poate împușca. Hîrtia care conține o somațiune. – Și -áție.