Toate definitiile

SPECTÁCOL, spectacole, s. n. 1. Reprezentație (teatrală, cinematografică etc.). 2. Ansamblu de elemente, de lucruri, de fapte care atrag privirile sau atenția, care impresionează, care provoacă reacții. ◊ Expr. A se da în spectacol = a atrage atenția printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs. – Din fr. spectacle, lat. spectaculum.

SPECTÁCOL s. reprezentaţie, (înv.) privelişte, privire, privit. (~ de circ.)

SPECTÁCOL s.n. 1. Reprezentație de teatru; (p. ext.) orice reprezentație dată pentru public. ♦ A se da în spectacol = a atrage atenția printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs. 2. Priveliște, întâmplare care atrage privirile sau atenția. [< lat. spectaculum, cf. fr. spectacle, it. spettacolo].

SPECTÁCOL s. n. 1. reprezentație de teatru; (p. ext.) orice reprezentație dată pentru public. ♦ a se da în ~ = a atrage atenția printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs. 2. priveliște, întâmplare care atrage privirile sau atenția. (< fr. spectacle, lat. spectaculum)

spectácol (-le), s. n. – Reprezentație teatrală, cinematografică etc. Fr. spectacle, cu terminația din it. spettacolo. – Der. spectacular, adj., din fr. spectaculaire; spectator, s. m., din fr. spectateur.

spectácol s. n., pl. spectácole

*spectácol-coup'é (fr.) [ou pron. u] s. n., pl. spectácole-coup'é

*spectácul n., pl. e (lat. spectáculum). Priveliște, ceĭa ce atrage atențiunea ochilor: mărețu spectacul al unuĭ apus de soare, al uneĭ nopțĭ înstelate, al uneĭ lupte navale. Reprezentațiune teatrală: om ĭubitor de spectacul. A te da în spectacul, a te expune atențiuniĭ și criticiĭ publice. – Fals -col.