Toate definitiile

SPECTACULÁR, -Ă, spectaculari, -e, adj. (Livr.) Spectaculos. – Din fr. spectaculaire.

SPECTACULÁR adj. v. impresionant, scenic, spectaculos, teatral.

SPECTACULÁR, -Ă, spectaculari, -e, adj. (Franțuzism) Spectaculos. – După fr. spectaculaire.

SPECTACULÁR, -Ă adj. Propriu a constitui un spectacol. ♦ Care face senzație, prodigios; spectaculos. ♦ Referitor la spectacol; teatral. [Cf. fr. spectaculaire].

SPECTACULÁR, -Ă adj. spectaculos. (< fr. spectaculaire)

spectaculár (livr.) adj. m., pl. spectaculári; f. spectaculáră, pl. spectaculáre

*spectaculár, -ă adj. (d. spectacul). De spectacul: contemplare spectaculară.