Toate definitiile

SPĂIMÂNTĂTÓR, -OÁRE, spăimântători, -oare, adj. (Înv. și pop.) Înspăimântător. – Spăimânta + suf. -ător.

SPĂIMÂNTĂTÓR adj. v. groaznic, înfiorător, înfricoşător, îngrozitor, înspăimântă-tor, oribil.

spăimântătór (înv., pop.) adj. m., pl. spăimântătóri; f. sg. și pl. spăimântătoáre

spăĭmîntătór și (maĭ des) însp-, -oáre adj. Care înspăĭmintă, formidabil: tunete înspăĭmîntătoare. Oribil, îngrozitor: o uricĭune înspăĭmîntătoare. Adv. În mod spăĭmîntâtor: lupiĭ urlaŭ înspăĭmîntător.