Toate definitiile

STIMULATÓR, -OÁRE, stimulatori, -oare, adj., s. m. (Substanță, agent, element) care stimulează; spec. (substanță organică) care, în cantități mici, accelerează creșterea plantelor. – Din fr. stimulateur.

STIMULATÓR adj., s. 1. adj. v. stimulativ. 2. s. (BIOL.) stimulator de creştere = substanţă de creştere. 3. adj. emulativ, încurajator, stimulativ. (Întrecere cu caracter ~.) 4. adj. v. mobilizator.

Stimulator ≠ anihilant

STIMULATÓR s.m. Substanță chimică pe care planta și-o prepară singură și care-i este necesară pentru o creștere în condiții bune. [Cf. fr. stimulateur].

STIMULATÓR, -OÁRE adj., s. m. (substanță, agent, aparat) care stimulează. ◊ (substanță organică) care accelerează creșterea plantelor. (< fr. stimulateur, lat. stimulator)

stimulatór¹ adj. m., pl. stimulatóri; f. sg. și pl. stimulatoáre

stimulatór² (substanță) s. m., pl. stimulatóri

*stimulatór³ (aparat) s. n., pl. stimulatoáre