Toate definitiile

STRÂMTÁ, strâmtéz, vb. I. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A face sau a deveni (mai) strâmt, (mai) îngust, (mai) puțin încăpător; a (se) îngusta, a (se) strânge. – Din strâmt.

STRÂMTÁ vb. 1. a îngusta. (A ~ o rochie.) 2. v. intra. 3. v. îngusta.

STRÂMTÁ vb. v. împuţina, micşora, reduce, restrânge, scădea.

strâmtá (a ~) vb., ind. prez. 3 strâmteáză