Toate definitiile

STRẤNGERE, strângeri, s. f. Faptul de a (se) strânge; strâns¹, strânsătură. ◊ Expr. (Cu) strângere de inimă = (cu un) puternic sentiment de teamă, de durere, de regret etc. ♦ (Înv.) Recrutare. – V. strânge.

STRÂNGERE s. I. 1. v. legare. 2. v. încingere. 3. v. înşurubare. 4. v. încleştare. 5. v. îmbrăţişare. 6. v. împăturire. 7. v. contractare. 8. v. chircire. 9. v. întărire. II. 1. v. acumulare. 2. v. tezaurizare. 3. v. economisire. 4. v. convocare. 5. v. recoltare. 6. v. adunare. 7. încasare, percepere, strâns. (~ taxelor.) 8. culegere, cules, ridicare, ridicat, strâns. (~ unei hârtii de pe jos.) 9. adunare, colecţionare, culegere. (~ unor texte populare.)

strấngere s. f., g.-d. art. strấngerii; pl. strấngeri