Toate definitiile

strămiór, strămioáră, s.m. și f. (pop.) 1. (s.m. și f.) oaie sau berbec de doi ani, care merge pe al treilea an de viață. 2. (s.f.) oaie care a fătat prima sau a doua oară, care are un singur miel.

STRĂMIÓR s. (ZOOTEHN.) (reg.) păcuină. (~ul este oaia sau berbecul cam de 3 ani.)

STRĂMIÓR, -OÁRĂ, strămiori, -oare, s. m. și f. (Pop.) Oaie sau berbec cam de trei ani. [Pr.: -mi-or] – Din stră- + mior.