Toate definitiile

SÚCĂ s. v. capriciu, chef, datină, fando-seală, fantezie, fason, fel, fiţă, maimu-ţăreală, moft, naz, nărav, obicei, poftă, prosteală, rânduială, sclifoseală, toană, tradiţie, uz, uzanţă.

súcă (-ci), s. f. – 1. Obicei rău, viciu. – 2. Supărare. Mag. szokás „obicei” (Cihac, II, 527; Gáldi, Dict., 160). În Trans. – Der. sucaș, adj. (vicios, nărăvaș); sucui, vb. (Trans., rar, a se vicia).

SÚCĂ s. f. (Reg.) Capriciu, toană, nărav. – Magh. szokás „obicei”.