Toate definitiile

SUPERBÍE s. f. (Livr.) Mândrie, trufie, orgoliu. – Din lat. superbia. Cf. it. superbia.

SUPERBÍE s. v. aroganţă, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mân-drie, orgoliu, semeţie, trufie, vanitate.

SUPERBÍE s.f. (Liv.) Orgoliu, îngâmfare; insolență. [< lat. superbia].

SUPERBÍE s. f. orgoliu, îngâmfare, trufie; mândrie. (< lat., it. superbia)

superbíe (livr.) s. f., art. superbía, g.-d. superbíi, art. superbíei