Caută
Traducere
Toate definitiile
SĂDÍLĂ s. f. v. sedilă2.
SĂDÍLĂ s. v. sădelcă.
sădílă (săculeț) (pop.) s. f., g.-d. art. sădílei; pl. sădíle
sădílă v. sedilă.
1) sedílă f., pl. e (bg. rus. cĭedilo, sîrb. ce-, rut. ci-, strecurătoare, filtru, d. vsl. cĭediti, a strecura). Munt. Zăgîrnă — Și sădilă, sidilă, sîdilă (VR. 1912, 1, 80).
1) sedílă f., pl. e (bg. rus. cĭedilo, sîrb. ce-, rut. ci-, strecurătoare, filtru, d. vsl. cĭediti, a strecura). Munt. Zăgîrnă — Și sădilă, sidilă, sîdilă (VR. 1912, 1, 80).
sîdílă, V. sidilă.