Toate definitiile

SĂDITÓR, -OÁRE, săditori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care sădește. 2. Adj. (Despre plante) Bun pentru a fi sădit, de sădit. 3. S. n. Băț cu care se fac găuri în pământ când se sădește. – Sădi + suf. -tor.

SĂDITÓR s. 1. v. plantator. 2. (TEHN.) plantator. (~ul este o unealtă agricolă.)

săditór¹ adj. m., (persoană) s. m., pl. săditóri; adj. f., s. f. sg. și pl. săditoáre

săditór² (instrument) s. n., pl. săditoáre