Toate definitiile

SĂTÚC, sătucuri, s. n. Sătuleț. – Sat + suf. -uc.

SĂTÚC s. sătişor, sătuleţ, (rar) sătulean, (înv. şi reg.) saticel, sătucel, (reg.) săteac, sătic, săticean, sătucean, săturel, sătuţ.

sătúc s. n., pl. sătúcuri

sătúc n., pl. e, sătuceán și săticeán n., pl. e (dim. d. sat). sat mic.