Toate definitiile

TENDÓN, tendoane, s. n. (Anat.) Fascicul subțire, fibros, de culoare albă, format din țesut conjunctiv foarte rezistent, cu ajutorul căruia mușchii se fixează pe oase. – Din fr. tendon.

TENDÓN s. v. ligament.

TENDÓN s.n. Țesut fibros și rezistent, de culoare albă, cu ajutorul căruia se fixează mușchii de oase; ligament. [< fr. tendon].

TENDÓN s. n. fascicul de țesut fibros și rezistent, cu ajutorul căruia mușchii se fixează de oase. ♦ ~ ul lui Ahile = tendon care prinde mușchiul triceps de calcaneu. (< fr. tendon)

*tendón n., pl. oane (fr. tendon, d. mlat. tendo, téndinis). Anat. Capătu unuĭ mușchĭ. Tendonu luĭ Ahile, tendonu cel gros de deasupra călcîĭuluĭ în amintirea răniĭ de care a murit acest eroŭ, vulnerabil numaĭ în acest loc).

tendón (ligament) s. n., pl. tendoáne