Toate definitiile

TENTÁȚIE, tentații, s. f. Ispită, ademenire, dorință. [Var.: tentațiúne s. f.] – Din fr. tentation.

TENTÁŢIE s. ademenire, atracţie, ispită, seducere, seducţie, (înv.) blaznă, iscuşenie, năpastă, să-blaznă, scandală, (fig. rar) nadă. (N-a rezistat ~.)

TENTÁȚIE s.f. Ispită, ademenire, atracție. [Gen. -iei, var. tentațiune s.f. / cf. fr. tentation].

TENTÁȚIE s. f. ispită; atracție; dorință. (< fr. tentation, lat. tenptatio)

*tentațiúne f. (lat. tentátio, -ónis). Acțiunea de a tenta, ispită. – Și -áție.

tentáție (-ți-e) s. f., art. tentáția (-ți-a), g.-d. art. tentáției; pl. tentáții, art. tentáțiile (-ți-i-)