Toate definitiile
TIFÓN, tifoane, s. n. Pânză subțire de bumbac, cu țesătură foarte rară; spec. fâșie din această pânză, întrebuințată la pansamente. – Cf. engl. tiffany.
TIFÓN s. v. pansament.
TIFÓN1 s.n. Țesătură de bumbac, întrebuințată mai ales la pansamente. [Cf. engl. tiffany].
TIFÓN2 s.n. Aparat de producere a semnalelor acustice, cu ajutorul vaporilor sau aerului comprimat. [< engl. tyfon].
TIFÓN1 s. n. țesătură subțire și foarte rară de bumbac, pentru pansamente. (după engl. tiffany)
TIFÓN2 s. n. aparat de producere a semnalelor acustice cu ajutorul vaporilor sau al aerului comprimat. (< engl. tyfon)
tifón (-ónuri), s. n. – Pînză subțire pentru pansamente. Engl. tiffany (Tiktin).
1) *tifón n., pl. oane (engl. tiffany). Un fel de țesătură foarte rară cu care se acopere [!] lucrurile ca să fie ferite de muște (fr. organdi). V. gaz 2.
2) *tifón n., pl. oane (fr. engl. typhon, d. chinezu tafang, tafung, supt [!] infl. latinuluĭ typhon, -ónis, vgr. typhón, vîrtej, sorb, uragan). Uragan în extremu Orient (maĭ ales între Ĭuliŭ și Novembre [!]). – Și taĭfún, pl. urĭ (germ. taifun, d. chinezu teĭfun). V. ciclon.
tifón s. n., pl. tifoáne