Toate definitiile
TÍFOS, tifosuri, s. n. Nume dat mai multor boli febrile, infecțioase și epidemice; a) febră tifoidă; b) tifos exantematic, v. exantematic; c) pestă bovină. – Din ngr. tifos, fr. typhus.
TÍFOS s. 1. v. febră tifoidă. 2. (MED.) tifos epidemic v. tifos exantematic; tifos exantematic = tifos epidemic, (rar) febră exantematică. 3. (MED. VET.) pestă bovină.
TÍFOS s. n. nume dat mai multor boli febrile infecțioase și epidemice produse de bacterii din grupul salmonelelor, caracterizate prin adinamie, torpoare, somnolență. (< ngr. tifos, fr. typhus)
TÍFOS1 s. n. Nume generic dat mai multor boli infecțioase și epidemice: a) febră tifoidă; b) tifos exantematic; c) pestă bovină. – Fr. typhus (lat. lit. typhus).
*tífos n., pl. urĭ (vgr. týphos, fum, abur, mîndrie, stupoare, toropeală. V. stufat). Med. O grea boală febrilă molipsitoare care seamănă cu frigurile tifoide și cu cele eruptive și maĭ ales cu pojaru. Se produce acolo unde e sărăcie și îmbulzeală și se vindecă cu băĭ recĭ, chinină, vin tonic, alcool, cafea ș. a.
TIFÓS adj. v. tific.
tifós (-suri), s. n. – Boală gravă transmisă de păduchi. Ngr. τύφος (sec. XIX, cf. Gáldi 261) bși fr. typhus.
TIFÓS, -OÁSĂ, tifoși, -oase, adj. (Înv.) Care ține de tifos, privitor la tifos; tific. – Din tifos1.