Toate definitiile

TOCĂLÍE, tocălii, s. f. (Reg.) 1. Morișcă de lemn care produce un zgomot ritmic (scârțâit) și sperie păsările din lanuri și din vii. 2. Unealtă cu care se răsucește sfoara groasă pentru plase și năvoade. – Din toca.

TOCĂLÍE s. v. căţel, cordenci, toacă.

tocălíe (reg.) s. f., art. tocălía, g.-d. art. tocălíei; pl. tocă­líi, art. tocălíile