Toate definitiile

TOTALITÁTE, totalități, s. f. Numărul complet al lucrurilor sau al ființelor în discuție; ansamblul lucrurilor sau al ființelor legate între ele. ♦ Tot (VI 1). – Din fr. totalité.

TOTALITÁTE s. 1. total. (~ vitelor vândute.) 2. sumă. (~ imaginilor dintr-o poezie.) 3. integritate, între-gime. (~ bunurilor.) 4. (JUR.) universalitate. (Lasă cuiva prin testament ~a bunurilor sale.) 5. v. unanimitate. (A obţinut ~ voturilor.) 6. v. an-samblu.

TOTALITÁTE s.f. Cantitate totală. ♦ Total, întreg, ansamblu. [Cf. fr. totalité].

TOTALITÁTE s. f. cantitate totală. ♦ tot, întreg, ansamblu. (< fr. totalité)

totalitáte s. f., g.-d. art. totalitắții; pl. totalitắți

*totalitáte f. (d. total; fr. totalité). Suma tuturor: totalitatea oamenilor. În totalitate, în total, peste tot, în întregime: oraș distrus în totalitate.