Toate definitiile

TRACASÁ, tracasez, vb. I. Tranz. (Livr.) A plictisi, a necăji, a sâcâi pe cineva. – Din fr. tracasser.

TRACASÁ vb. v. agasa, enerva, indispune, irita, necăji, plictisi, sâcâi, supăra.

TRACASÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A plictisi, a sâcâi, a supăra pe cineva. [< fr. tracasser].

TRACASÁ vb. tr. a sâcâi, a plictisi, a supăra pe cineva. (< fr. tracasser)

tracasá (a ~) vb., ind. prez. 3 tracaseáză