Toate definitiile

TREÁCĂT s. n. 1. Faptul de a trece. ◊ Loc. adv. Din treacăt = din fugă, fugitiv. În treacăt = a) în trecere; b) în fugă, la repezeală; c) în câteva cuvinte, pe scurt; pe deasupra, superficial. 2. (Reg.) Drum de trecere. – Trece + suf. -ăt.

TREÁCĂT s. trecere. (A venit în ~ pe la el.)

treácăt (în expr.) s. n.

treácăt (ea dift.) n. fără pl. (d. trec). Trecere: pe acolo era mare treacăt de oamenĭ. În treacăt, în trecere, trecînd (cu mersu orĭ cu vorba): în treacăt, m´am oprit și pe la el; fie zis în treacăt, are și el multe păcate !