Toate definitiile

TRÉMUR, tremure, s. n. 1. Mișcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc., tremurătură, tremurat¹, tremurici. 2. Mișcare, clătinare, zguduitură ușoară și repetată a unei plante, a unui lucru. 3. Vibrație a glasului, provocată de o emoție (puternică); vibrație a sunetelor executate cu un instrument muzical. – Din tremura (derivat regresiv).

TRÉMUR s. 1. v. tremurătură. 2. v. frisoane. 3. vibrare, vibraţie. (Avea un ~ în glas.)

trémur s. n., pl. trémure

1) trémur n., pl. e (d. a tremura, ca și it. trémolo, tremurătură). Acțiunea de a tremura: tremuru plopilor, l-a apucat tremuru de emoțiune.