Toate definitiile

TÂRGUIÁLĂ, târguieli, s. f. 1. Târguire; tocmeală; p. ext. dispută, ciorovăială. 2. (Concr.) Cumpărătură. – Târgui + suf. -eală.

TÂRGUIÁLĂ s. 1. v. cumpărătură. 2. v. tocmeală.

tîrguĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tîrgui, neguțare. Lucru tîrguit, cumpărătură: se întorcea din tîrg cu tîrguĭelile.

târguiálă s. f., g.-d. art. târguiélii; pl. târguiéli